Rezumatul Alegoria Peșterii: Ce a vrut să spună Platon?

Publicat: 2022-12-03

În acest rezumat Alegoria Peșterii, veți afla ce înseamnă și ce reprezintă această piesă populară a literaturii occidentale.

Una dintre cele mai populare alegorii din toate timpurile, Alegoria Peșterii de Platon explorează modul în care simțurile sunt conectate cu dobândirea de cunoștințe. Adesea studiată și neînțeleasă pe deplin, această alegorie are multe de învățat despre oameni și despre modul în care ei percep adevărul. Este, de asemenea, unul dintre câteva exemple mari de alegorie din literatură.

Această poveste specială, adică multe dintre poveștile filozofilor greci, sunt formatate ca un dialog, de data aceasta între profesorul lui Platon, Socrate, și fratele său, Glaucon. Este din cartea a VII-a a Republicii lui Platon.

Pentru a înțelege Alegoria peșterii a lui Platon, trebuie mai întâi să înțelegeți ce este o alegorie. Potrivit lui Merriam-Webster, o alegorie este o expresie a adevărului sau a generalizărilor despre existența umană prin figuri ficționale simbolice și acțiunile lor. Cu alte cuvinte, o alegorie arată idei din lumea reală cu personaje fictive.

Cuprins

  • Rezumatul Alegoria Peșterii: Ideea Principală
  • Setarea
  • Percepția
  • Jocul
  • Evadarea
  • Sensul
  • Defalcarea în continuare a Alegoriei
  • Alegoria peșterii în cultura populară
  • Un ultim cuvânt despre Alegoria Peșterii Rezumat
  • Resurse
  • Întrebări frecvente despre Alegoria Peșterii Rezumatul
  • Autor

Rezumatul Alegoria Peșterii: Ideea Principală

Alegoria Peșterii Rezumat

Ideea principală a acestei alegorii este diferența dintre oamenii care pur și simplu își experimentează experiențele senzoriale și numesc această cunoaștere și cei care înțeleg cunoașterea reală văzând adevărul. Alegoria sapă de fapt într-o filozofie profundă, ceea ce nu este surprinzător, deoarece vine de la Platon. Ideea sa principală este discuția despre modul în care oamenii percep realitatea și dacă existența umană are un adevăr superior. Acesta explorează tema credinței versus cunoaștere.

Setarea

Exemple de alegorii
În spatele prizonierilor, un foc aruncă lumină și umbră pe perete

Această alegorie are loc într-o peșteră fără lumină în afară de foc. În peșteră, un șir de prizonieri este înlănțuit cu fața unui perete. Peretele este singurul lucru pe care îl pot vedea. În spatele prizonierilor, un foc aruncă lumină și umbră pe perete. Oamenii merg pe o pasarelă înălțată între prizonieri și focul purtând păpuși. Păpușile creează umbre pe peretele peșterii.

Percepția

Platon susține că grupul de oameni legați în peșteră ar presupune că umbrele pe care le văd pe perete sunt realitate. Teoria lui Platon afirmă în continuare că sunetele ecou pe care le aud prizonierii sunt percepute ca realitate.

Această realitate falsă este tot ce știu oamenii din peșteră. Ei nu au cunoștințe adevărate despre lumea reală. Cu toate acestea, ei cred pe deplin că ceea ce văd pe peretele peșterii este realitate și chiar încearcă să numească umbrele pe care le văd trecând.

Jocul

Platon adaugă în continuare la alegorie afirmând că prizonierii vor juca un joc. Jocul ghiceste ce umbră apare în continuare. Când un prizonier ghicește corect, el primește laude de la ceilalți, care îl numesc „stăpân”.

Platon folosește jocul pentru a demonstra că maestrul poate fi lăudat de alții la același nivel de cunoaștere ca el, dar că nu cunoaște de fapt adevărul. Astfel, prizonierii sunt ridicoli atunci când aleg să-l admire.

Evadarea

Alegoria peșterii lui Platon mai propune ca unul dintre prizonieri să evadeze sau să câștige libertatea din peșteră. Prizonierul eliberat se îndreaptă spre foc, care îl orbește temporar. Pe măsură ce își câștigă vederea și se mută în lumea reală, el capătă un sentiment mai mare al realității.

După ce a înțeles o realitate mai mare, prizonierul se întoarce în peșteră pentru a încerca să-i oblige pe ceilalți prizonieri să experimenteze această lume nouă, dar când se întoarce în peșteră, ochii lui nu mai pot vedea în întuneric.

Acum, prizonierii își bat joc de prizonierul eliberat pentru că nu poate vedea umbrele obiectelor de pe peretele din fața lui. Platon susține că ei pot deveni chiar violenți cu celălalt prizonier, pe măsură ce el continuă să descrie lumea exterioară, iar coborârea înapoi în peșteră devine periculos.

Sensul

Deci, care este sensul acestei alegorii? Mulți filozofi cred că este o privire asupra efectului educației asupra ființelor umane și asupra sufletului uman. Când prizonierul eliberat, care reprezintă un filozof care caută cunoștințe, este în sfârșit capabil să vadă lumea reală și să învețe despre ea, el este capabil să aibă o gândire adevărată despre lucrurile reale.

Când este capabil să privească soarele și să realizeze că acesta aduce viață întregii lumi, el este în sfârșit capabil să ajungă la stadiul înțelegerii.

Prin urmare, scopul educației este de a scoate oamenii din „peșteră” și de a-i lumina în lumea reală cu obiecte reale. Întoarcerea în peșteră pentru a-i ajuta pe ceilalți prizonieri este importantă, dar nu poate fi permanentă odată ce elevul a avut experiență în lumea reală. Odată ce o ființă umană dobândește cunoștințe, întoarcerea la ignoranță completă este imposibilă.

Defalcarea în continuare a Alegoriei

Alegoria peșteră a lui Platon arată și patru etape ale vieții. Prima etapă, cea a prizonierilor din peșteră, este imaginația. În această etapă, ființele umane își imaginează doar cum este realitatea, la fel ca prizonierii care privesc umbrele de pe perete.

A doua etapă este etapa gândirii. Această etapă are loc atunci când persoana realizează că există lucruri reale, ceea ce Platon numește Formele, care există în afara lumii umbrelor.

Când ochii lui se adaptează, el este capabil să cuprindă soarele real și lumina lui, iar acesta este stadiul înțelegerii. În cele din urmă, ajunge la iluminarea deplină, pe care Platon o numea Forma binelui.

Alegoria peșterii în cultura populară

Ideea – că s-ar putea să nu știm ce este adevărata realitate – devine sensul de bază al acestei alegorii, iar această temă apare destul de des în cultura pop. Multe cărți și filme poartă această temă, oferind cititorului sau spectatorului șansa de a-și pune la îndoială propriile percepții. Aici sunt cateva exemple:

  • The Truman Show În acest film popular, personajul principal, Truman Burbank, descoperă că trăiește într-un reality show elaborat elaborat, iar acea descoperire îi zdruncina înțelegerea despre lume.
  • Filmul Lego Deși este destinat copiilor, Filmul Lego explorează aceleași idei din Alegoria Peșterii, în timp ce Emmet descoperă că este doar o jucărie pentru un băiat și tatăl său.
  • Fahrenheit 451 În această carte a lui Ray Bradbury, societatea devine o realitate falsă, iar personajul principal trebuie să urce la realitatea adevărată pe măsură ce se îndepărtează de societate și de regulile acesteia.

Un ultim cuvânt despre Alegoria Peșterii Rezumat

Alegoria Peșterii propune una dintre întrebările finale ale vieții: ce este realitatea? Conform alegoriei, realitatea este dictată de percepția noastră despre ea și, pe măsură ce dobândim cunoștințe prin educație, percepția se schimbă.

Deoarece Alegoria Peșterii răspunde la una dintre cele mai elementare întrebări umane, temele sale principale stau la baza multor cărți și filme din cultura modernă. Dacă te uiți cu atenție, poți vedea ideea de realitate și percepție țesute în multe povești convingătoare.

Resurse

Alegorie Vs Parabolă

Alegorie Vs Metaforă

Întrebări frecvente despre Alegoria Peșterii Rezumatul

Ce reprezintă peștera în Alegoria Peșterii?

Peștera lui Platon reprezintă realitatea fizică superficială pe care o cred oamenii care sunt în ignoranță. Arată nebunia de a accepta ceea ce se vede la valoarea nominală, fără a urma educație și iluminare suplimentară.

Când a fost scrisă Alegoria Peșterii?

Alegoria Peșterii a luat ființă în jurul anului 380 î.Hr. când Platon a publicat Republica. Astăzi, este considerată o parte principală a studiilor literaturii occidentale.