Ce este Story Structure? 8 tipuri pe care ar trebui să le cunoașteți

Înainte de a scrie o poveste, ar trebui să alegeți structura poveștii pe care doriți să o urmați. Structura povestirii servește ca un model literar, ghidând scriitorii să captiveze cititorii prin includerea tuturor elementelor esențiale ale poveștii.

Deși acest lucru ar putea suna ca Mad Libs, unii dintre cei mai faimoși autori, dramaturgi și alți povestitori folosesc aceste structuri de povestire. Puteți folosi structurile poveștii pentru a îmbunătăți intriga, personajele și povestea de fundal, creând o poveste pe care cititorii nu o pot renunța.

În acest blog, vom defini ce este o structură de poveste, vom explica de ce este importantă și vom oferi exemple ale celor mai frecvent utilizate tipuri.

Cuprins

Ce este structura poveștii?

De ce este importantă structura poveștii

Elemente ale structurii povestirii

Tipuri de structuri de poveste

Sfaturi pentru identificarea structurilor poveștii

Întrebări frecvente privind structura poveștii

Ce este structura poveștii?

Structura povestirii, numită uneori structură narativă sau intriga, este cadrul în care naratorul spune o poveste. Scriitorii folosesc structura povestirii ca șablon pentru a se asigura că au tot ce este necesar pentru a spune o poveste clară și distractivă de la început până la sfârșit.

Urmărirea unei structuri de poveste vă asigură că includeți detalii importante și eviți elementele inutile care ar putea distrage atenția sau plictisi cititorul.

În timp ce scriitorii le folosesc în mod obișnuit, structurile poveștilor sunt folosite și de vorbitorii publici, prezentatorii de știri, realizatorii de film și oricine are o poveste de spus. De fapt, unele dintre exemplele pe care le vom acoperi datează din Grecia antică.

Înainte de a continua, este important să rețineți că structura poveștii este diferită de arhetipurile poveștii. Arhetipurile sunt modele universale sau tipuri de personaje, în timp ce structura se referă la modul în care sunt spuse poveștile acelor arhetipuri. De exemplu,rags to richeseste un arhetip care poate fi spus prin diferite structuri de poveste.

De ce este importantă structura poveștii

Structura povestirii acționează ca fundament al unei narațiuni. Acesta garantează continuitatea, se asigură că temele și detaliile cheie sunt abordate și îl ajută pe scriitor să identifice elementele literare esențiale, cum ar fi conflictul sau intriga.

Cu alte cuvinte, ajută la crearea unor povești mai bune. Fără o structură adecvată, cititorii s-ar putea pierde sau s-ar putea confuzi și ar putea fi tentați să-ți lase cartea jos. Ajută la transmiterea punctelor cheie, cum ar fi conflictul principal sau tema generală, care îi țin entuziasmați să continue să citească.

Elemente ale structurii povestirii

Indiferent de ordinea în care spui o poveste, majoritatea poveștilor conțin aceleași cinci elemente: expunere, acțiune în creștere, punct culminant, acțiune în scădere și rezoluție.

Expunere

Expoziția prezintă povestea de fundal, personajele, decorul și intriga. Ar trebui să-l prezinte și pe protagonist. Un exemplu ar fi primele pagini dinThe Hunger Games, în care cititorul este prezentat cu Katniss Everdeen, lumea Panem și conceptul Hunger Games.

Acțiune în creștere

Un incident de incitare provoacă de obicei acțiunea în creștere sau evenimentul care provoacă un conflict. Acest element de poveste ar trebui să aibă tensiune și consecințe pentru protagonist. Incidentul provocator dinJocurile Foameieste Katniss care se oferă voluntar pentru sora ei, iar acțiunea în creștere constă în luptele și necazurile prin care trece în timpul Jocurilor Foamei.

Punct culminant

Punctul culminant este atunci când protagonistul reușește sau uneori eșuează în conflictul prezentat pe parcursul poveștii. Este, de asemenea, scena la care a condus întreaga carte. ÎnJocurile Foamei, aceasta ar fi eliminarea cu succes a guvernului de către Katniss.

Acțiune în cădere

Acțiunea de cădere este consecința sau rezultatul punctului culminant. Este partea dinJocurile Foameiîn care Katniss se întoarce acasă după ce a încheiat Jocurile Foamei și încearcă să ducă o viață normală.

Rezoluţie

Cunoscută și sub denumirea de „deznodământ”, rezoluția clarifică orice capăt și explică modul în care protagonistul și lumea lor s-au schimbat din cauza intrigii. În trilogiaJocurile Foamei, acesta ar fi ultimul capitol care descrie viața lui Katniss în anii de după punctul culminant.

Tipuri de structuri de poveste

Tipul de structură a povestirii pe care îl alegeți poate influența modul în care și când introduceți anumite elemente în scris. Deși există multe tipuri, vom discuta despre cele opt tipuri cele mai comune sau importante găsite în literatură și mass-media.

Curba Fichteană

Curba Fichtean este o structură de poveste care subliniază elementul de acțiune în creștere, punând protagonistul prin mai multe crize pline de tensiune. Spre deosebire de alte structuri de poveste, există puțină sau deloc expunere la începutul unei povești. În schimb, cititorul află despre protagonist și despre lumea lor prin crizele cu care se confruntă în drumul spre punctul culminant.

Vrăjitorul din Ozeste o curbă clasică Fichtean deoarece o implică pe protagonista, Dorothy, care trece prin mai multe crize (cainele ei fiind luat, tornada, întâlnirea cu vrăjitoarea rea ​​etc.), înainte de punctul culminant al înfrângerii vrăjitoarei și, în sfârșit, să ajungă acasă. .

Acțiunea în cădere arată cum Dorothy este schimbată de acțiunile în creștere pe care le experimentează de-a lungul complotului.

Trei acte

Structura poveștii în trei acte este cea cu care oamenii sunt cel mai familiarizați, deoarece este adesea folosită în cărți și filme populare. Fiecare act servește ca o componentă principală a poveștii generale și fiecare act este împărțit în trei pași.

Actul 1: Configurare

Expoziție:Prezentarea personajelor și a lumii. Sunt prezentate personajul principal și fundalul lor.

Incidentinstigator : se întâmplă ceva care să pună în mișcare complotul.

Punctul unu al intrigii:protagonistul decide să se angajeze în conflict.

Actul 2:Confruntare

Acțiuneîn creștere : există tensiune între protagonist și antagoniști.

Punctul de mijloc:protagonistul este aproape dejucat în misiunea lor de a rezolva conflictul.

Punctuldoi: Dupăpunctulde mijloc, protagonistul nu este sigur dacă poate merge mai departe și poate rezolva conflictul.

Actul 3:Rezoluție

Pre-climax:personajul își ia în considerare opțiunile și decide să se angajeze din nou în conflict cu un optimism nou găsit.

Climax:Există o altă confruntare cu antagonistul.

Rezoluție:publicul află despre consecințele de la punctul culminant și este introdusă o nouă lume sau status quo.

Piramida lui Freytag

Piramida lui Freytag se găsește cel mai frecvent în tragediile grecești clasice și în piesele lui Shakespeare, deși unele cărți și filme moderne urmează încă această structură de poveste.

Expoziție:sunt prezentate protagonistul și lumea lor, incidentul incitator având loc relativ devreme în carte sau piesă.

Acțiune în creștere:Aceasta ocupă cea mai mare parte a narațiunii. Protagonistul caută să rezolve conflictul printr-o serie de evenimente, tensiunea și miza crescând odată cu trecerea timpului.

Climax:Conflictul trebuie rezolvat acum. Acesta este punctul de fără întoarcere.

Acțiune în cădere:consecințele punctului culminant.

Rezoluție:Dacă povestea este o tragedie, acesta este momentul în care se realizează cele mai mari temeri ale protagonistului și se află la punctul cel mai de jos. Într-o comedie, arată rezultatele succesului lor în depășirea conflictului principal.

Cinci acte

Structura poveștii în cinci acte este similară cu Piramida lui Freytag. Unii oameni folosesc termenii în mod interschimbabil, dar este bine să le cunoști pe amândouă.

Expunere:Sunt introduse status quo-ul și premisa de bază a parcelei.

Acțiune în creștere:protagonistul se confruntă cu o serie de provocări.

Punct culminant:punctul fără întoarcere

Acțiune în cădere:consecințele de la punctul culminant

Rezoluțiesaucatastrofă:În funcție de tipul de poveste pe care o scrii, protagonistul iese ca învingător sau învins, iar publicul este introdus într-o lume nouă.

Călătoria Eroului

Călătoria eroului a fost folosit pentru prima dată în mitologia antică și poate fi găsită chiar și în exemple moderne precumRăzboiul Stelelor.Există 12 pași până la Călătoria Eroului.

Lumea obișnuită:este introdus status quo-ul eroului.

Apelul aventurii:un incident incitant care îl cheamă pe erou să accepte noi provocări în afara zonei de confort.

Refuzul apelului:protagonistul este, la început, reticent în a face față acestor provocări.

Întâlnirea cu mentorul:protagonistul întâlnește un profesor, o figură părinte sau un lider spiritual pentru a-i ajuta în călătoria lor.

Trecerea primului prag:Personajul, poate pentru prima dată în viață, iese din zona de confort.

Teste, aliați, inamici:aceștia acceptă provocări, întâlnesc noi prieteni și sunt prezentați inamicilor cu care se vor lupta pe parcurs.

Apropierea peșterii din interior:protagonistul se apropie de obiectivul lor.

Calvarul:o luptă sau un test în care protagonistul se angajează și câștigă.

Recompensă (prinderea sabiei):protagonistul obține o nouă armă sau abilitate care să-l ajute în atingerea scopului.

Drumul înapoi:protagonistul își dă seama că mai este de făcut.

Învierea:punctul culminant sau provocarea finală pe care trebuie să o înfrunte protagonistul.

Întoarcerea cu elixirul:Aceasta este acțiunea și rezoluția în cădere, în care protagonistul iese învingător și își ia o nouă viață în lumea lor.

Cercul de povești

Story Circle este o structură de poveste folosită în mod obișnuit de scenariști și popularizată de Dan Harmon, creatorulRick and MortyandCommunity. Se împrumută din structura Călătoriei Eroului fără a necesita transformarea protagonistului sau a altor personaje, deși publicul poate afla mai multe despre ele prin acțiunile crescânde pe care le experimentează în fiecare episod.

Utilizarea acestui tip de structură a povestirii necesită ca scriitorul să aibă o înțelegere intimă a personajului despre care încearcă să scrie și a arcului caracterului pe care vrea să-l transmită publicului. Urmează opt pași de bază:

Zona de confort:personajul este într-un status quo.

Dorință sau nevoie:protagonistul vrea sau are nevoie de ceva, care ar putea rezulta dintr-un incident incitant.

Situație nefamiliară:protagonistul trebuie să caute lucrul de care își dorește sau de care are nevoie într-un cadru sau situație necunoscută.

Adaptare:Încep să se aclimatizeze cu mediul înconjurător.

Găsiți:Obțin lucrul pe care îl căutau.

Plătește un preț mare:își dau seama că s-ar putea să nu fi meritat problemele.

Revenirea la status quo:se întorc în zona lor de confort.

Schimbare:sunt schimbați de situația necunoscută în care se aflau.

Șapte Puncte

Arcul în șapte puncte este o structură de poveste narativă care seamănă cu structurile Călătoria eroului sau trei acte, deși este mai puțin strict în modul în care scriitorul elaborează povestea.

Cârligul:În timpul expoziției, ceva ar trebui să atragă cititorul și să-l facă să vrea să continue.

Punctul unu al intrigii:Un incident incitant sau un apel la aventură care îl determină pe protagonist să părăsească zona de confort.

Punctul unu:protagonistul se întâlnește cu antagonistul și conflictul lor este dezvăluit. Antagonistul decide că este misiunea lor să rezolve problema.

Punctul de mijloc:protagonistul trece de la a fi un pasiv la un participant activ la conflict.

Punctul doi:protagonistul și antagonistul se întâlnesc din nou, dar acesta din urmă câștigă și aparent

îl lasă pe tipul bun învins.

Punctul doi:protagonistul descoperă ceva care le revigorează scânteia pentru a rezolva conflictul.

Rezolvare:conflictul este rezolvat, iar arcul personajului protagonistului este legat, arătând cum s-au schimbat de la început până la sfârșit.

Salvează pisica

Structura Salvați pisica este în primul rând pentru scenarii, deoarece este prezentată ca o foaie de ritm cu numere de pagină pentru a arăta câte pagini dintr-un scenariu ar trebui să ocupe fiecare parte. Acestea fiind spuse, poate fi ușor adaptat la cărți sau nuvele.

Imagine de deschidere:imaginea de deschidere sau paragraful care descrie lumea în care se petrece povestea.

Configurare:Care este viața de zi cu zi a protagonistului tău? Cu ce ​​personaje interacționează în mod regulat?

Tema a afirmat:Care este tema poveștii lor?

Catalizator:Incidentul instigator

Dezbatere:Protagonistul ignoră chemarea la aventură.

Împărțiți-vă în două:protagonistul decide să se angajeze în conflict.

Povestea B:Un subplot, de obicei de natură comică sau romantică.

Promisiunea premisei (distracție și jocuri): Protagonistul are câteva minute de distracție

înainte de a fi împinși în conflict.

Punct de mijloc:o întorsătură a intrigii în călătoria protagonistului pentru a rezolva conflictul.

Băieții răi se apropie:Conflict și tensiune crescută din cauza avansurilor de la antagonist

Totul este pierdut:protagonistul se pare că își pierde lupta.

Noaptea întunecată a sufletului: protagonistul atinge fundul.

Împărțiți-vă în trei:protagonistul învață informații noi care îi sporesc spiritul și încrederea.

Final:protagonistul își folosește noile informații pentru a-l învinge pe antagonistul în punctul culminant.

Imaginea finală:Rezoluția. O lume nouă și un protagonist transformat sunt arătate publicului.

Sfaturi pentru identificarea structurilor poveștii

Iată cinci moduri de a identifica structurile povestirii folosite în cărți, filme și alte medii.

Căutați expunerea:multe structuri de poveste plasează expunerea personajelor și a intrigii la început, dar altele, cum ar fi Curba Fichteană și Cercul Povestirii, pot folosi alte mijloace pentru a-și arăta lumea.

Observați ritmul:Uitați-vă la modul în care povestea creează tensiune de la început până la sfârșit. Începe cu o lume de status quo sau începe cu o acțiune sau un conflict în creștere?

Găsiți punctul de cotitură:punctul de cotitură este de obicei un incident incitant care duce la acțiunea în creștere. Când se întâmplă în poveste?

Analizați intriga:Căutați elemente cheie pentru a identifica structura poveștii. Protagonistul caută ceva de genul în structura Salvați pisica sau există o chemare la aventură ca în Călătoria eroului?

Uitați-vă la cum se termină povestea:există consecințe și consecințe după punctul culminant, ca în Călătoria eroului, sau se termină ca un cerc de poveste, în care personajul nu este transformat?

Întrebări frecvente privind structurile poveștii

Care sunt elementele structurii poveștii?

Cele cinci elemente ale structurii poveștii sunt expunerea (care descrie intriga, lumea și personajele), acțiunea în creștere (tensiunea și conflictul dintre protagonist și antagonist), punctul culminant (punctul de neîntoarcere), acțiunea în cădere (revenirea de la punctul culminant). ), și rezoluția (cum s-a schimbat protagonistul sau lumea din jurul lor).

Care este structura în trei acte?

Structura în trei acte este o modalitate de a spune o poveste în trei părți: Configurare, Confruntare și Rezolvare. Fiecare act este împărțit în trei pași pentru a transmite personajele, conflictul, punctul culminant și consecințele din punctul culminant.

Care sunt structurile comune ale poveștii?

Cele mai comune opt structuri de poveste sunt Fichtean Curve, Three-Act, Freytag's Pyramid, Five-Act, Hero's Journey, Story Circle, Seven-Point și Save the Cat.