3 tipuri de satiră de la ficțiunea istorică până în zilele noastre

Publicat: 2022-12-03

Explorarea celor trei tipuri de satiră vă va ajuta să utilizați acest dispozitiv literar în propria voastră scriere atunci când este cazul .

Satira este o modalitate interesantă de a scrie pentru a atrage atenția asupra ceva fără a implica în mod direct sensul tău. Scrierea satirică este plină de umor și atrage atenția și adesea atrage atenția asupra problemelor din cadrul guvernului sau al societății.

Prin satiră și utilizarea sa a umorului, scriitorii pot vorbi despre subiecte serioase, în același timp distrând cititorul. Uneori, văzând comportamentul în acest tip de context fictiv, cititorii sau telespectatorii pot vedea natura ridicolă a ceea ce se întâmplă în viața reală.

Dacă sunteți interesat să scrieți satiră sau să aflați mai multe despre ea, atunci ar trebui să știți că există trei tipuri specifice de satiră care apar în literatură, televiziune și filme. Explorarea acestora și a exemplelor acestora vă va ajuta să îmbrățișați scrisul satiric și să o identificați atunci când o întâlniți în propria dvs. lectură.

Cuprins

  • Tipuri de satiră găsite în literatura modernă
  • Care este definiția satirei?
  • Dispozitive satirice comune
  • O privire mai atentă asupra celor trei tipuri principale de satiră
  • Un ultim cuvânt despre tipurile de satiră
  • Resurse
  • Întrebări frecvente despre tipurile de satiră
  • Autor

Tipuri de satiră găsite în literatura modernă

Tipuri de satiră

Satira vine în multe forme diferite. Folosește ironia verbală, exagerarea, incongruența și inversarea pentru a-și bate joc de orice, de la politică la elementele de bază ale naturii umane.

Deși există mulți termeni literari care pot însemna satira, majoritatea cercetătorilor literari cred că există trei tipuri principale. Acestea sunt:

  • Satira Horațiană
  • Satira juvenală
  • Satira menipeană

Unele lucrări satirice se pot încadra în mai multe dintre aceste tipuri diferite de satiră, dar înțelegerea acestor trei vă va ajuta să înțelegeți satira mai pe deplin.

Care este definiția satirei?

Înainte de a explora cele trei tipuri de satira, mai întâi, trebuie să înțelegeți ce este satira. Dicționarul definește satira ca „o operă literară care susține vicii și nebunii umane pentru a ridiculiza sau a disprețui” sau „înțelepciunea, ironia sau sarcasmul folosite pentru a demasca și discredita viciul sau prostia”.

Cuvântul satiră provine din sintagma lanx satura. Această expresie înseamnă „un fel de mâncare plin de diferite tipuri de fructe”, dar cu timpul expresia s-a scurtat la satura și a devenit echivalentă cu un anumit tip de poezie romană satirică. În cultura greacă, genul literar și-a câștigat numele de satira, iar acest nume a continuat până în timpurile moderne.

Astăzi, satira este un instrument literar care bate joc de oameni, politică și religie prin falsificare și exagerare. De multe ori face comentarii sociale sau atrage atenția asupra problemelor politice, dar într-un mod ușor.

Dispozitive satirice comune

Scriitorii folosesc trei instrumente literare principale pentru a scrie satira. Scriitorii care doresc să exploreze satira trebuie să le înțeleagă. Sunt:

  • Ironia: Acest lucru creează o situație care ar trebui să aibă un efect, dar de fapt are efectul opus, cum ar fi cineva care se laudă cu inteligența sa și dă dovadă de lipsă de educație în același timp.
  • Paradox: Acest dispozitiv literar arată două aspecte opuse care sunt în contradicție unul cu celălalt. Juxtapunerea este un alt termen pentru aceasta.
  • Caricatură: Acest tip de satiră face o persoană să pară ridicolă prin evidențierea unei anumite trăsături de caracter sau trăsătură fizică.

O privire mai atentă asupra celor trei tipuri principale de satiră

Acum că aveți o înțelegere de bază a definiției satirei și a modului de a scrie satiră, aruncați o privire mai atentă la cele trei tipuri principale și câteva exemple din literatura modernă și clasică.

1. Satira Horațiană

Satira horațiană poartă numele satiristului roman Horațiu care a folosit această formă de satiră în poezia sa în jurul anului 35 î.Hr. Acest stil de satiră caută să distreze și să facă oamenii să râdă. În general, gluma în acest tip de satiră este comportamentul uman.

Acest tip de scriere satirică nu urmărește să atragă atenția asupra vreunei probleme societale sau să arate un comentariu social. Vrea pur și simplu să distreze publicul cu povești amuzante și uşoare. Ea scoate la iveală nebunia umană și distrează publicul prin satirizarea trăsăturilor umanității pe care cei mai mulți pot să le recunoască și chiar să le vadă cu ușurință în ei înșiși.

Exemple de satiră horațiană

Unele povești, emisiuni de televiziune și cărți care sunt un exemplu de satiră horațiană includ:

  • Mândrie și prejudecăți de Jane Austen: În această celebră carte, prostiile romantismului, căsătoriei și relațiilor sunt esențiale pentru poveste.
  • Importanța de a fi serios de Oscar Wilde: Angajamentele sociale din această poveste sunt prezentate ca o farsă, făcându-l un exemplu al acestui tip de satiră.
  • The Onion : The Onion este un site web satiric care publică știri false cu o înclinație satiră horațiană.
  • Aventurile lui Huckleberry Finn de Mark Twain: Aventurile sălbatice ale rebelului Huckleberry Finn își bat joc de rasism, religie și societate din sud, păstrând în același timp magazinul vesel.
  • Raportul Colbert : Această emisiune TV este un exemplu de satiră prin faptul că Colbert își folosește platforma pentru a-și bate joc de politica americană fără a se strădui să facă o declarație politică prea mare.

2. Satira juvenală

Satira juvenală este tipul folosit pentru a ataca liderii politici. Această formă de satiră politică poate lua și asupra liderilor religioși. Își trage numele de la satiricul roman Juvenal, care a scris în secolul I î.Hr.

Majoritatea desenelor politice folosesc acest tip de satiră. Aceste caricaturi își bat joc de liderii politici și instituțiile, fără să încerce de fapt să facă oamenii să râdă. Juxtapunerea, sau arătarea a două idei sau teme contrastante, este comună în acest tip de satiră.

Exemple de satiră juvenală

Unele cărți și alte medii care prezintă exemple ale formei de satiră juvenale includ acestea:

  • Călătoriile lui Gulliver de Jonathan Swift: Această carte abordează ipocrizia găsită atât în ​​politică, cât și în religie.
  • Ferma animalelor de George Orwell: Acest roman alegoric arată pericolele stăpânirii comuniste și realitatea a ceea ce se întâmplă atunci când oamenii se revoltă, doar pentru a ajunge sub un tiran.
  • South Park : Emisiunea de televiziune South Park juxtapune satira cu umor crud în timp ce abordează subiecte politice actuale.
  • „O propunere modestă” de Jonathan Swift: Acest eseu este considerat unul dintre cele mai mari exemple de satiră susținută, exagerând prejudecățile poporului englez împotriva poporului irlandez.

3. Satira Menipeană

Satira menipeană se concentrează pe filozofie și pe defectele de caracter ale oamenilor. Este asemănător cu satira horațiană, în care își bate joc de oameni și de credințele lor, dar este mai negativ și judecător și mai puțin despre a face oamenii să râdă.

Această formă de satiră își trage numele de la filozoful grec Menippus care a scris în secolul al III-lea î.Hr. Deși operele sale s-au pierdut, ideile sale și-au găsit drum în ficțiunea modernă. Multe lucrări de satiră Menipean se concentrează pe fantasy sau science fiction ca o modalitate de a prezenta idei satirice.

Exemple de satiră menipeană

Câteva exemple de satiră menipeană includ aceste cărți și povești:

  • Alice în Țara Minunilor de Lewis Carroll: Curiozitatea lui Alice este căderea ei supremă în această carte care o bate joc de biata fată.
  • Ghidul autostopitului către galaxie de Douglas Adams: Acest roman științifico-fantastic este plin de umor și, ca satira, își propune să bată joc de scopul uman și de rolul nostru în univers.
  • Cat's Cradle de Kurt Vonnegut: Această satira este o poveste apocaliptică care arată nebunia ființelor umane moderne și viitorul mai puțin optimist pe care îl au.
  • Saturday Night Live : această emisiune TV populară are schițe care iau joc de mulți oameni celebri, inclusiv politicieni și celebrități.

Un ultim cuvânt despre tipurile de satiră

Indiferent dacă studiezi literatura și vrei să poți identifica satira sau cauți să scrii o satiră proprie, cunoașterea celor trei tipuri te va ajuta. Acest dispozitiv literar vă ajută să vă distrați puțin despre lumea din jurul vostru, în timp ce faceți o idee despre ceva important.

Când este făcută bine, satira este un instrument literar eficient pentru a atrage suficientă atenție asupra unei probleme la îndemână, fără a fi incredibil de evidentă în privința ei. Învață să identifici satira, apoi folosește-o în propria ta scriere pentru a face declarații puternice într-un mod subtil și distractiv.

Resurse

Un ghid de povestire: pas cu pas, cu exemple

Punctul de vedere prima și a treia persoană: ce are sens pentru povestea dvs.?

Cele mai bune 11 aplicații de scriere de povești pentru acest an

Călătoria eroului: explicată în 12 pași

Incidentul incitant: 7 sfaturi pentru a-ți începe povestea cu un explozie

Exemplu de rezumat: Cum să scrii un rezumat câștigător al poveștii tale

Alegorie vs Parabolă: Care sunt diferențele?

7 tipuri de conflicte în literatură care merită explorate

12 arhetipuri de caractere pentru a vă conduce scrisul

Întrebări frecvente despre tipurile de satiră

Ce este umorul satiric?

Acest tip de umor folosește satira în încercarea de a face oamenii să râdă. Deși s-ar putea să bată joc de poziții politice specifice sau trăsături individuale de caracter, accentul principal este pe distracția publicului.

Care sunt diferitele tipuri de satiră?

Satira se încadrează în trei categorii de bază numite după scriitorii antici care le-au folosit pe scară largă. Sunt:
1. Satira Horațiană: Scopul principal al acestui tip de satiră este de a distra făcând joc de trăsăturile umane de bază.
2. Satira juvenală: Acest tip de satiră aduce lumină asupra situațiilor politice și religioase din cadrul societății.
3. Satira menipeană: Acest tip de satiră își bate joc de lucruri specifice ale oamenilor, cum ar fi trăsăturile individuale de caracter și are un ton mai răutăcios decât satira horațiană.