Ce este o diagramă neliniară? Ce trebuie sa stii

Publicat: 2022-12-03

Aflați despre tehnici narative care vă pot ajuta să vă spuneți povestea în mod convingător și eficient. Răspundeți la întrebarea, ce este un complot neliniar aici?

A scrie o nuvelă, un roman sau un scenariu bun implică mult mai mult decât a veni cu o premisă incitantă și originală. Deși un concept de sunet este, fără îndoială, important, aveți nevoie și de un complot grozav. Un complot este, practic, modul în care alegi să-ți spui povestea. De asemenea, vă puteți referi la intriga poveștii dvs. ca narațiune sau structură a povestirii.

Există structuri narative testate și testate din care puteți alege, inclusiv structuri narative liniare și neliniare. În timp ce un complot liniar arată evenimentele care se desfășoară în ordine cronologică, o narațiune neliniară prezintă evenimentele într-un mod neordonat și non-cronologic. Citiți mai departe pentru a afla cum să construiți un complot neliniar și de ce doriți să utilizați acest tip de structură narativă.

Living Writer este o aplicație populară de care se bucură povestitorii. Citiți recenzia noastră Living Writer pentru a afla de ce.

Cuprins

  • Ce este o diagramă neliniară?
  • Cum poate arăta un complot neliniar
  • De ce să folosiți o diagramă neliniară?
  • Exemple de narațiuni neliniare celebre
  • Autor

Ce este o diagramă neliniară?

Poate cel mai eficient mod de a descrie o diagramă neliniară este de a descrie ceea ce nu este, și anume o diagramă liniară. Dacă ar fi să desenezi o imagine a unui complot liniar, ar fi o linie dreaptă care merge de la început la mijloc și apoi la sfârșitul unei povești.

Acest tip de complot începe de obicei cu o descriere a decorului și a personajelor, după care urmează o serie de evenimente care duc la un punct culminant. Această parte a poveștii este plină de emoție și tensiune. Problemele eroului sunt fie rezolvate, fie acceptate în timpul rezoluției, care este sfârșitul poveștii.

După cum sugerează termenul, un complot neliniar este o tehnică narativă în care povestea nu este prezentată ca o linie dreaptă cu un început, mijloc și sfârșit clar. Deși povestea are încă un început, mijloc și sfârșit, evenimentele din aceste trei secțiuni sunt prezentate într-un mod non-cronologic sau neliniar.

În timp ce un complot liniar prezintă secvența evenimentelor unei povești ca A > B > C, un complot neliniar amestecă ordinea acestor evenimente în diferite moduri. Un complot neliniar poate, de exemplu, să înceapă la mijloc, apoi să sară înapoi la începutul poveștii pentru a arăta publicului cum a ajuns protagonistul în acest punct. O astfel de diagramă poate fi reprezentată în felul următor: B > A > B > C sau B > A > B > A > B > C.

Totuși, unii oameni susțin că prima reprezentare, și anume B > A > B > C, este o diagramă liniară deoarece, în afară de început, evenimentele urmează în linie dreaptă. Pentru claritate, să ne uităm la câteva exemple suplimentare despre cum poate arăta o structură narativă neliniară.

Cum poate arăta un complot neliniar

Cum poate arăta o diagramă neliniară?
Flashback-urile, sau analepsis, arată evenimente narative care au avut loc într-o perioadă mai devreme decât cea a narațiunii actuale.

Dacă te gândești să folosești un complot neliniar pentru povestea ta, ai mai multe modele narative neliniare din care să alegi. Iată câteva exemple:

  • Retrograd: Aceasta este o tehnică narativă neliniară în care evenimentele sunt narate în ordine cronologică inversă.
  • Zigzag: În această tehnică narativă neliniară, narațiunea alternează între diferite perioade, de exemplu, prezentul și trecutul. De exemplu, în filmul, Memento , scenele cronologice sunt intercalate cu scene inverse.
  • Flashback-uri: Flashback-urile, sau analepsis, arată evenimente narative care au avut loc într-un timp mai devreme decât cel al narațiunii curente. Această tehnică este adesea folosită pentru a prezenta părți cruciale ale poveștii de fundal.
  • Flashforwards: Cu această tehnică narativă, sunt portretizate evenimente care vor avea loc în viitor. Folosirea flashforward-urilor poate oferi o explicație logică pentru acțiunile unui personaj în prezent.
  • Silepsie: În acest tip de diagramă neliniară, evenimentele sunt grupate pe baza altor criterii decât ordinea cronologică. Evenimentele pot, de exemplu, să aibă o temă în comun sau pot fi legate spațial.
  • Acronie: evenimentele sunt ordonate aleatoriu cu această tehnică neliniară. Relația dintre ordinea cronologică a evenimentelor și ordinea în care sunt narate este greu de înțeles în acest tip de intriga.

De asemenea, s-ar putea să doriți să aflați despre ce este o întorsătură a intrigii și să consultați câteva exemple dintre cele mai bune răsturnări ale intrigii din toate timpurile.

De ce să folosiți o diagramă neliniară?

Deoarece un complot neliniar nu ordonează evenimentele cronologic, cu modelul cauzei și efectului bine așezat, ea imită mai îndeaproape modul în care funcționează memoria umană. Memoria umană nu este ca un magnetofon care redă evenimentele în ordinea în care au avut loc. Mai degrabă, este complet subiectivă și ilogică.

Oamenii își pot aminti uneori în mod spontan un eveniment fără semnificație și, în același timp, nu pot sau nu doresc să-și amintească evenimentele care le-ar fi avut un impact semnificativ asupra vieții. Aceasta înseamnă că memoria umană este falibilă și nesigură. Graficele neliniare pot pune în prim plan modul în care memoria umană colorează și recreează trecutul.

Iată câteva alte motive pentru care autorii pot alege să opteze pentru diagrame neliniare:

  • Pentru a crea tensiune: Utilizarea unui complot neliniar este o modalitate excelentă de a crește sentimentul de mister într-o poveste, care, la rândul său, creează suspans. Întrucât un complot neliniar repovestește o poveste diferit de ordinea cronologică a evenimentelor, cititorului i se oferă o experiență mai bogată emoțional și mai complexă.
  • Pentru dezvoltarea personajului: dacă unui personaj dintr-o poveste îi lipsește profunzimea, puteți folosi o intrigă neliniară pentru a dezvolta personajul mai eficient. Mutând intriga înainte și înapoi în timp, puteți demonstra motivațiile unui personaj. Publicul va avea, de asemenea, o vedere mai clară asupra modului în care personajul se schimbă.
  • Legătura tematică: Uneori, subtemele unei povești nu sunt atât de mult legate prin cauză și efect, cât printr-o temă generală. Dacă acesta este cazul, o narațiune neliniară vă poate ajuta să arătați în mod clar legătura tematică dintre diferitele povești.

Exemple de narațiuni neliniare celebre

Faulkner poate arăta conexiunile emoționante dintre trecut și prezent

Când doriți să scrieți o poveste grozavă, este întotdeauna util să vă uitați la unele dintre cele mai de succes și populare narațiuni neliniare care au fost create. Iată câteva exemple de narațiuni neliniare de neuitat:

  • Sunetul și furia : opera lui William Faulkner nu poate fi niciodată descrisă ca o lectură ușoară. Poveștile lui sunt destul de greu de citit. Acest lucru se datorează parțial tehnicilor sale narative complexe, dar super-eficiente. În The Sound and the Fury , Faulkner estompează în mod conștient distincția dintre trecut și prezent, iar narațiunea sare constant înainte și înapoi în timp. În acest fel, Faulkner poate arăta conexiunile emoționante dintre trecut și prezent.
  • Pulp Fiction : Pulp Fiction , probabil cel mai faimos dintre filmele lui Quentin Tarantino, este un exemplu excelent de narațiune neliniară. Tarantino își poate prezenta personajele de mai multe ori și din perspective diferite printr-un complot care constă din trei povești separate, prezentate într-un mod non-cronologic. Privitorul are unele dificultăți în a-și da seama cum se raportează poveștile și în ce ordine au loc evenimentele, ceea ce crește sentimentul de mister și suspans în poveste.
  • Eternal Sunshine of the Spotless Mind : Acest film este un alt exemplu grozav de narațiune neliniară. Filmul începe acolo unde Joel, unul dintre personajele principale, renunță la muncă și ia un tren, unde îl întâlnește pe celălalt personaj principal, Clementine. Deși nu se cunosc, se simt neliniștiți să aibă o conexiune. Restul narațiunii se mișcă liber între trecut și prezent, dezvăluind adevărul despre modul în care sunt conectate. Prin trecerea narațiunii între trecut și prezent, Charlie Kaufman poate arăta ce motivează acțiunile personajelor sale.

Dacă ți-a plăcut acest articol și vrei să pui aceste idei în practică, consultă rezumatul exercițiilor de povestire.